Martisorul ar trebui sa simbolizeze trimful primaverii asupra iernii 🙂 In acest an, ca niciodata, sau poate dupa foarte multi ani, iarna a invins pentru moment.

Maine putem sa ne bucuram de prima zi de primavara, indiferent de temeraturile reale de afara si putem sa ne demonstram primavara din sufletele noastre si sa respectam cateva traditii, mai mult sau mai putin cunoscute. Un martisor cu fir alb – rosu, o floare, un sarut?

Una din povestile martisorului spune ca Soarele a luat chipul unei preafrumoase fete si a coborat pe Pamant. Dar, ca intotdeauna, apare si raul, frustratul, adica Zmeul si o fura pe fata. Natura tine cu cei buni si toate pasarelele incep sa cante si sa anunte disparitia Soarelui. Lumea se necajeste si se inrijoreaza, dar apare un tanar curajos si porneseste in cautarea Soarelui. Se lupta cu Zmeul, il invinge si elibereaza fata cea frumoasa, care se transforma, la loc, in Soare si se intoarce pe cer, luminand intreaga planeta. Astfel, a venit primavara si oamenii au redevenit veseli. Dar ei au uitat de tanarul cel curajos si nu s-au interesat de starea si viata lui. Invinsese Zmeul, dar ramasese ranit grav in zapada, sangele i s-a scurs in zapada cea alba, iar in locul acela, dupa topirea zapezii, au aparut ghioceii. Chiar si tarziu, oamenii si-au dat seama ca nu l-au sustinut pe tanarul cel viteaz si au inceput sa-i cinsteasca memoria, impletind doua fire de matase: unul alb si unul rosu. Curajul si sangele tanarului plus ghiocelul, primul vestitor al primaverii.

Mai sunt si alte mituri, toate frumoase. L-am ales pe acesta, asteptam si noi primavara, tanarul care sa ne salveze( sau mai bine sa facem fiecare cate ceva ca sa ne salvam, dar fara sa uitam de ceilalati?), sa nu asteptam sa moara nimeni ca sa ne trezim din amortire si sa ne bucuram de tot ceea ce e frumos in jurul nostru.

O primavara frumoasa si realizari pe masura muncii si formarii fiecaruia!

Nu ne nastem educati, dar putem face tot posibilul sa ne educam continuu.